Unele acţiuni sunt atât de repetitive şi de banale încât devin o simplă obişnuinţă pentru noi. Este un principiu al rutinei care se aplică mai ales tehnologiei. Acest lucru, însă, ne determină să uităm adesea de felul în care se desfăşura viaţa înainte să avem accesul la respectivul comfort. În cazul în care sună prea vag, nu vă panicaţi ! Am un exemplu simplu la dispoziţie: lumina electrică.
Astăzi doarapăsăm pe un buton şi este destul să avem o întreagă încăpere luminată. Un număr tot mai mic de oameni îşi amintesc de lămpile cu gaz, şi nimeni nu cred că ştie ce înseamnă să trăieşti într-o locuinţă luminată prin focul vatrei sau al lumânărilor. Totuşi, pentru majoritatea istoriei, opţiunea cea din urmă a fost standardul.
În acest articol, vă propun să aruncăm o privire la un proces relativ nou: automatizarea locuinţei sau domotizare. Este un proces modern prin care acţiunile manuale ale casei sunt înlocuite de cele auomate, controlate de la un centru.
Cuvântul “domotică” (și “domotică” atunci când este folosit ca verb) este o combinaţie a două cuvinte, respectiv, a cuvântului latin casă (domus) și a cuvântului robotică.
Cuvântul „inteligent” (smart) din „casă inteligentă” (smart home) se referă la faptul că sistemul este conștient de starea dispozitivelor sale, care se realizează prin intermediul protocolului tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și a Internetului obiectelor (IoT). Este o realizare de amploare, bazată pe dezvoltarea inteligenţei artifciale (artificial intelligence- AI)
Domotica timpurie a început cu mașini care aveau rolul de a „economisi” forța de muncă, prin înlocuirea treburilor fizice. Aparatele electrocasnice autonome sau cu gaz au devenit viabile în anii 1900 odată cu introducerea distribuției de energie electrică și au condus la introducerea mașinilor de spălat (1904), a încălzitoarelor de apă (1889), a frigiderelor, a mașinilor de cusut, a mașinilor de spălat vase și a uscătoarelor de haine.
Producţia în masă a acestora a însemnat o creştere masivă a cantităţii, implict, o scădere a preţurilor. Astfel, aceste bunuri care erau considerate „de lux” au devenit accesibile petru un sector mai larg al populaţiei.
În 1975, a fost dezvoltată prima tehnologie de rețea de automatizare pentru uz casnic, X10. Este un protocol de comunicare pentru dispozitive electronice.
Utilizează, în primul rând, cablurile de transmisie a energiei electrice pentru semnalizare și control, unde semnalele implică scurte frecvențe radio de date digitale și rămân cele mai disponibile pe scară largă. Până în 1978, produsele X10 includeau o consolă de comandă pe 16 canale, un modul lampă și un modul aparat. La scurt timp a venit modulul de comutare de perete și primul temporizator X10.
Evident, progresul tehnologic a mers foarte departe în deceniile următoare, pe piaţă făcându-şi apariţia tot mai multe electrocasnice. Acestea au devenit din ce în ce mai sofisticate ajungându-se la o automatizare tot mai mare a caselor.
Până în 2012, în Statele Unite, potrivit ABI Research, au fost instalate 1,5 milioane de sisteme de automatizare a locuinței. Per firma de cercetare Statista , mai mult de 45 de milioane de dispozitive inteligente pentru casă vor fi instalate în casele din SUA până la sfârșitul anului 2018.
Kit-uri şi echipamente pentru domotizarea casei au devenit valabile în România. Un bun exemplu, în acest sens este noul site Salus Controls Romania. Acesta vă pune la dispoziţie diferite echipamente de automatzare, în special automatizare termică. Nu ezitaţi să vizitaţi noul site Salus Controls Romania, pentru detalii suplimentare.
În concluzie, domotizarea este un proces care a început secolul trecut şi care nu dă semne că se va sfârşi prea curând. Este o adevărată senzaţie a pieţei actuale.
