Limba si comunicarea sunt la fel de vitale ca alimentele si apa. Comunicam pentru a face schimb de informatii, a construi relatii si a crea arta. In aceast articol, privim cum se manifesta limbajul in creier si cum ne modeleaza viata de zi cu zi.
Toti suntem nascuti intr-o limba, daca putem spune asa, si aceasta devine de obicei limba noastra materna.
Pe parcurs, putem invata una sau mai multe limbi suplimentare, care aduc cu ele potentialul de a debloca diferite culturi si experiente.
Limba este un subiect complex, impletit cu probleme de identitate, retorica si arta.
Asa cum autorul Jhumpa Lahiri noteaza meditativ in romanul „Pamanturile joase”, „Limba, identitatea, locul, casa: toate fac parte din acelasi ansamblu – avand doar diferite elemente de apartenenta si de non-apartenenta”.
Dar cand au dezvoltat stramosii nostri pentru prima data limbajul vorbit si care sunt „centrele de limbaj” ale creierului? cum influenteaza multilingvismul procesele noastre mentale?
Vom analiza aceste intrebari si multe altele, in randurile de mai jos.
- Ce face limbajul uman special?
Cand a aparut limba vorbita, folosita ca instrument de comunicare si cum este ea diferita fata de modul in care comunica alte animale?
Dupa cum explica prof. Mark Pagel, la Scoala de Stiinte Biologice de la Universitatea Reading din Marea Britanie, intr-o cascada de „intrebari si raspunsuri” pentru BMC Biology, limbajul uman este un fenomen unic in regatul animalelor.
In timp ce alte animale au propriile lor coduri de comunicare – pentru a indica, de exemplu, prezenta pericolului, dorinta de a se imperechea sau prezenta alimentelor – aceste comunicari sunt de obicei „acte instrumentale repetitive”, care nu au o structura formala si nu se aseamana cu limbajul pe care oamenii il folosesc, atunci cand rostesc propozitii.
In schimb, prof. Pagel ne spune ca limbajul uman are doua caracteristici distinctive. Acestea sunt:
- ca este „compozitional”, ceea ce inseamna ca „le permite vorbitorilor sa exprime ganduri in propozitii cuprinzand subiecte, verbe si obiecte”
- ca este „referential”, in sensul ca „vorbitorii il folosesc pentru a schimba informatii specifice intre ei despre oameni sau obiecte si locatiile sau actiunile lor.”
- Originile si importanta limbajului
Ca Homo sapiens, avem instrumentele biologice necesare pentru a rosti constructiile complexe care constituie limbajul, aparatul vocal si o structura a creierului complexa si suficient de bine dezvoltata pentru a crea un vocabular variat si seturi stricte de reguli, privind modul de utilizare al acestuia.
Limba este cel putin la fel de veche ca stramosii nostri umani timpurii.
Desi nu este clar in ce moment stramosii oamenilor moderni au inceput sa dezvolte limba vorbita, stim ca predecesorii nostri Homo sapiens, au aparut in urma cu aproximativ 150.000 – 200.000 de ani. Deci, explica prof. Pagel, discursul complex este probabil cel putin la fel de vechi.
Este, de asemenea, probabil ca detinerea limbii vorbite i-a ajutat pe stramosii nostri sa supravietuiasca si sa prospere in fata greutatilor naturale.
Datorita capacitatii lor de a comunica idei complexe, prof. Pagel spune ca „oamenii se pot adapta la nivel cultural, dobandind cunostintele si producand instrumente, adaposturi, imbracaminte si alte artefacte necesare supravietuirii in diverse habitate”.
Detinand un limbaj, oamenii au avut un cod de inalta fidelitate pentru a transmite informatii detaliate urmatoarelor generatii. Multe lucruri pe care le folosim in viata noastra de zi cu zi se bazeaza pe cunostinte sau abilitati specializate.” – Prof. Mark Pagel
- Limbajul in creier
Dar unde se afla exact limbajul in creier? Cercetarile au identificat doua „centre de limbaj” primare, ambele fiind situate in partea stanga a creierului.
Acestea sunt : “zona lui Broca”, insarcinata cu directionarea proceselor care duc la rostirea vorbirii si “zona Wernicke”, al carei rol principal este „decodificarea” vorbirii.
Daca o persoana a suferit o leziune cerebrala care duce la deteriorarea uneia dintre aceste zone, aceasta ar afecta capacitatea de a vorbi si de a intelege ceea ce se spune.
Cu toate acestea, cercetarile suplimentare arata ca invatarea mai multor limbi are propriul efect asupra creierului, stimuland dimensiunea si activitatea anumitor zone ale creierului, separate de traditionalele „centre de limbaj”.
Un studiu condus de cercetatori de la Universitatea Lund din Suedia a constatat ca studentii de limbi straine, au inregistrat o crestere a hipocampusului, o regiune a creierului asociata invatarii si navigarii spatiale, precum si a anumitor parti ale scoartei cerebrale.
Mai mult, un studiu acoperit anterior de Medical News Today a gasit dovezi care sugereaza ca, cu cat mai multe limbi invatam, mai ales in timpul copilariei, cu atat creierului nostru ii va fi mai usor sa proceseze si sa retina noi informatii.
Se pare ca invatarea limbii creste potentialul celulelor creierului de a forma rapid noi conexiuni.
- Efectele bilingvismului
De fapt, cercetatorii au observat mai multe legaturi intre bilingvism sau multilingvism si mentinerea sanatatii creierului.
A fi capabil sa vorbesti mai multe limbi, are efecte protectoare asupra functionarii cognitive.
Mai multe studii, de exemplu, au descoperit ca bilingvismul poate proteja creierul impotriva bolii Alzheimer si a altor forme de dementa.
Intr-un astfel de studiu, oamenii de stiinta de la Universitatea din Edinburgh din Regatul Unit si Institutul de Stiinte Medicale Nizam din Hyderabad, India, au lucrat cu un grup de persoane cu boala Alzheimer, cu dementa vasculara sau dementa frontotemporala.
Echipa a observat ca la cei care vorbeau o a doua limba, dementa – referindu-se la toate cele trei tipuri vizate de acest studiu – debutul a fost amanat cu pana la 4,5 ani.
“Aceste descoperiri sugereaza ca bilingvismul ar putea avea o influenta mai puternica asupra dementei decat orice medicament disponibil in prezent.” – Coautorul de studiu Thomas Bak
Un alt studiu, al carui rezultat a aparut anul trecut in revista Neuropsychologia, a aratat, de asemenea, o analiza asupra motivului pentru care bilingvismul ar putea proteja impotriva declinului cognitiv.
Autorii explica faptul ca acest lucru este probabil, deoarece vorbirea a cel putin doua limbi, ajuta la dezvoltarea lobilor temporari mediali ai creierului, care joaca un rol cheie in formarea de noi conexiuni si creste atat grosimea corticala, cat si densitatea materiei cenusii, care este in mare parte formata din neuroni.
A fi bilingv are si alte avantaje, cum ar fi instruirea creierului pentru a procesa informatii eficient, cheltuind in acelasi timp doar resursele necesare sarcinilor la indemana.
De asemenea, cercetatorii de la Universitatea Montréal din Canada au descoperit ca „bilingvii devin experti in selectarea informatiilor relevante si in ignorarea informatiilor care pot distrage o sarcina”, noteaza autorul principal al studiului, prof. Ana Inés Ansaldo.
